Hans Mattis Teutsch

Artiștii avangardiști români au fost primii care au pus România pe harta marilor surse de creatori ai frumosului, operele lui Hans Mattis-Teutsch, Victor Brauner, Ingo Glass, Constantin Brâncuși etc. aflându-se printre cele mai importante colecții internaționale.

Mattis s-a născut la Brașov în anul 1884 și a lăsat posterității o bogată colecție de pictură, sculptură, gravură, piese ce au intrat în patrimoniul cultural naţional, dar şi universal. A fost un artist expresionist: pictor, sculptor și grafician. De origine maghiară și germană, a studiat, timp de un an, la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul maghiar Rippl-Ronai, apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann și Baltasar Schmitt, oscilând în arta sa, între art-nouveau, post-impresionism și fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. Din respect pentru tatăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a atașat numelui său de naștere, Mattis.

În anul 1908 a început activitatea didactică la Liceul Industrial din Brașov, unde a lucrat, cu mici întreruperi, toată viața. Ca reprezentant al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922, alături de Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu, precum și în grupul Das Ziel din Brașov. A participat și la revista literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”. În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, Empfindungen (Senzații) și Seelenblumen (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924.

A trecut întru eternitate în anul 1960, în memoria sa, Liceul Vocațional de Arte Plastice din Brașov a primit numele său. Hans Mattis-Teutsch a fost unul dintre numele de referință pentru avangarda românească, fiind înscris în rândul altor mari artiști de avangardă, precum, Victor Brauner, Marcel Iancu, Cornel Mihăilescu etc, rămânând unul dintre cei mai reprezentativi, cei mai importanți artiști ai mișcării de avangardă din România, din Ungaria și din Germania. Hans Mattis-Teutsch a optat pentru o viziune mai curajoasă, către avangardă, către o altfel de artă prin care şi-a propus să rupă tradiția artistică a provinciei Transilvania. Arta sa a fost greu înțeleasă, abia prin anii 60, atunci când i-au fost organizate o serie de expoziţii şi i-au apărut numeroase monografii. Prin toate acestea, Hans Mattis-Teutsch şi-a ocupat un loc important în evoluția artei românești. Colecția conține lucrări ce au fost realizate începând cu stilul post-impresionism, apoi se pot vedea piese din faza experimentală de peisaje în acuarelă, peisaje în care se poate vedea influența artei anilor 1900, dar și influența cubismului. Prin aceste experiențe, artistul brașovean a  încercat să se îndepărteze încet, să simplifice, să esențializeze realitatea figurativă, ceea ce-l va conduce la ciclul de linogravuri. A urmat o evoluție spre imagini cvasi-abstracte și a ajuns în ciclul „florilor sufletești”, chiar la abstracționismul pur. Prin urmare, spre mijlocul anilor 20, se simte atras de constructivism, aceasta fiind o schimbare importantă în evoluția sa. Hans Mattis-Teutsch a considerat că arta nu trebuie să fie o simplă delectare, ci că arta trebuie să aibă o dimensiune socială, trebuie să reflecte lumea în care trăiește artistul, chiar să schimbe această lume. Artist complet, dar și teoretician al artei (…) era un artist dedicat cu totul artei sale și era convins că are un mesaj puternic pe care trebuie să-l transmită lumii.